A treia etapă a caravanei, prima transmisă live
130 de participanți în sala Iulius Congress Hall și câteva sute de persoane care au urmărit online: a treia etapă a Caravanei OFA, ediția a V-a, desfășurată astăzi, 18 septembrie 2026, la Timișoara, a fost transmisă în direct pe paginile de social media ale organizatorilor.
Conferința „Leadership antreprenorial și inovare pentru o economie sustenabilă 2026 – 2030”, organizată de Organizația Femeilor Antreprenor (OFA), împreună cu FICSIMM – Federația pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri și cu Patronatul Antreprenorilor din Contabilitate, Taxe și Audit (PACT), cu ING Bank ca partener, a adus la aceeași masă antreprenori din Banat, reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, membri ai Parlamentului European, Comitetului Economic și Social European, Confederației Patronală Concordia, ADR Vest și ING Bank, alături de reprezentanți ai administrației locale, ai sindicatelor și ai organizațiilor societății civile.
Titlul panelului central spune totul: „De la Bruxelles în Banat, regulile se scriu acum”. Deciziile care vor stabili cât din bugetul european 2028 – 2034 ajunge la IMM-urile românești se iau în aceste luni, iar IMM-urile contează în aceste decizii doar dacă au cine să le reprezinte. De aici și întrebarea care a traversat întreaga zi, de la panelul de deschidere până la fireside chat-ul de final: cum funcționează dialogul social, la nivel național și european, și ce face ca vocea IMM-urilor să fie luată în serios. Timișoara urmează etapelor de la Alba Iulia (16 septembrie) și Deva (17 septembrie); până pe 24 septembrie, caravana va fi trecut prin șapte județe.
Conferința a fost deschisă de Raluca Jude, președinta OFA Timiș, și de Mirabela Miron, președinta FICSIMM și a OFA, alături de Liliana Oneț, subprefectul județului Timiș, Alin Popoviciu, vicepreședinte Consiliul Județean Timiș, Matei Creiveanu, Administrator Public Municipiul Timișoara, Prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea, Universitatea de Vest din Timișoara, E.S. Marius Popa, Consul Onorific Consulatul Regatului Țărilor de Jos la Timișoara.
„Mă bucur că sunt femeie în administrație și că pot să vă susțin atât cât poate să o facă administrația publică locală, cât poate să o facă statul român. Sper că la sfârșitul zilei să aveți niște idei foarte clare despre ceea ce ar putea fi îmbunătățit în mediul de afaceri și aștept că aceste idei să le transmiteți către instituția prefectului și vă promit că le vom transmite mai departe către ministerele de resort pentru a vă putea susține în ceea ce faceți dumneavoastră și pentru a vă putea crea o oportunitate mai simplă de a lucra cu instituțiile statului”, a transmis subprefectul județului Timiș, Liliana Oneț.
Publicul din sală și cel de acasă a urmărit, în deschidere, filmul de prezentare FICSIMM & OFA – o sinteză a demersurilor celor două organizații în relația cu autoritățile naționale și europene.
Regulile bugetului european 2028 – 2034 se scriu acum. Cine le scrie?
Panelul moderat de Ana-Maria Icătoiu, președinta executivă a FICSIMM și prim-vicepreședinta OFA, a pus față în față guvernul, legislativul european, dialogul social european, mediul patronal, dezvoltarea regională și profesia auditului, în jurul dosarelor cu impact direct asupra firmelor din județul Timiș: Cadrul Financiar Multianual 2028 – 2034, viitorul Fond European pentru Competitivitate (ECF), hărțile ajutoarelor de stat regionale și viitorul Regulament european privind Achizițiile publice.
Florin Zaharia, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, a vorbit despre ECF ca instrument unic în care Europa își concentrează banii pentru a-și recâștiga locul în competiția globală – un fond care va finanța ecosisteme economice, nu proiecte izolate – și despre ce ar trebui să facă firmele românești pentru a deveni parteneri atractivi în astfel de ecosisteme.
„Anul 2028 deși pare îndepărtat vis-a-vis de cadrul financiar următor, este, de fapt, foarte aproape. Firmele trebuie să înceapă să se pregătească și dacă nu vor face acest lucru din timp, sunt deja în întârziere. Și pentru asta, cred că este foarte important să stabilim și noi cadrul național de reglementare”, a declarat Florin Zaharia.
Maria Grapini, membră a Parlamentului European, a adus perspectiva legislativului european asupra negocierilor: ce șanse are respingerea fuziunii dintre coeziune și politica agricolă comună să reziste în trilog și cum poate „excelența cu șanse reale” să devină criteriu concret de evaluare în ECF, din perspectiva mediului privat din Regiunea Vest.
„Suntem într-un punct în care putem aluneca într-un euroscepticism generalizat. Și nu e bine. Avem nevoie de acest proiect. Dar, (…) depinde cine reprezintă România. Cine este Uniunea Europeană? 27 de state, de guverne, fiecare egale. 27 de comisari, fiecare stat are către unul, și noi 33 de eurodeputați. Statele membre trebuiau să trimită poziția lor, ca să vedem cum îmbinăm aici, pentru că este un puzzle, pentru a avea final acest cadru. Poziția de țară trebuie să se ia de la instituția numărul 1 democratică, din parlament. Ce vreau să spun este că nu s-a încheiat încă lupta”, a subliniat europarlamentarul român.
Adrian Mariciuc, director general-adjunct al ADR Vest, a explicat cum se pregătește regiunea: programare pe bazine economice reale, nu pe granițe administrative; intensitățile ajutorului de stat de care va dispune Vestul; și „campionii regionali” în jurul cărora se pot construi ecosisteme competitive pentru ECF.
„Descentralizarea înseamnă foarte multă putere dată la nivel de regiune. Dar odată cu puterea vine și responsabilitatea. Și credem că suntem, ca și instituție, capabili să ducem această responsabilitate în spate. Programul Regional Vest are câteva elemente, spun eu, de noutate. În primul rând, am plecat cu o abordare diferită în ceea ce înseamnă zona privată. N-am lansat, cum se întâmplă de obicei, toți banii odată. Și cred că lucrul acesta a fost foarte bun, tocmai pentru că, nepunând toate merele din același coș, am putut să venim cumva cu măsuri adecvate nevoilor. Am venit în fața dumneavoastră, la nivelul de privat, cu o abordare diferită. Dincolo de granturile clasice, cu care toți suntem familiari, am promovat și am dezvoltat, la nivel regional, două instrumente financiare, care credem că sunt viitorul”, a explicat Adrian Mariciuc.
Dialogul social, la București și la Bruxelles: cine ne reprezintă și cum
Intervenind online, Florian Marin, chestorul Comitetului Economic și Social European (CESE), a explicat cum se aplică efectiv Codul de Conduită privind Parteneriatul și cum pot patronatele și sindicatele din România influența deciziile care se iau la Bruxelles – cu exemple concrete, pozitive și negative, din propria experiență în instituția care dă vocea societății civile organizate în procesul legislativ european.
„Codul European de Conduită privind parteneriatul presupune implicarea partenerilor în pregătirea, implementarea, monitorizarea și evaluarea actorilor de parteneriat, respectiv a programului. Deci, entități precum cea a dumneavoastră, au un cadru, clar, evident, în situația în care România dorește să integreze Cod European de Conduită, însă există un cadru prin care partenerii sociali, în speță organizațiile patronale și cele sindicale, pot fi implicate în pregătirea, implementarea, monitorizarea și evaluarea programului. Cum? Prin comitetele de monitorizare, participarea cu propuneri la întocmirea ghidurilor solicitantului pentru licitațiile de proiecte”, a explicat Florian Marin.
La nivel național, Iulian Lolea, economistul-șef al Confederației Patronale Concordia – confederația din care FICSIMM face parte – a prezentat perspectivele macroeconomice ale României pe termen scurt și mediu: de ce are nevoie economia ca să își revină, ce așteaptă antreprenorii acum de la stat, care sunt sectoarele care pot declanșa relansarea și cât de realist mai este planul de relansare economică prezentat în primăvară de guvern.
„Există această discrepanță între regiuni și trebuie să ne amintim că acele regiuni suferă din mai multe considerente. Energia scumpă și accesul la energie, modul în care se fac racordările și necesarul de investiții, care pune probleme semnificative. Forța de muncă calificată este un lucru foarte important, discrepanțele dintre regiuni s-au format în special din cauza faptului că mulți tineri migrează către zonele mai bogate, zonele în care avem universități și apoi, fiindcă nu au oportunități să se întoarcă în respectivele zone. Și nu în ultimul rând, accesul la finanțare. Și aici revin la una dintre problemele pe care noi am avut-o și încă o avem. Deficitul public este la nivel foarte ridicat, deficitul bugetului public, ceea ce pune presiune pe piața financiară”, a detaliat economistul șef al Concordia.
Concluzia care leagă cele două intervenții: o firmă singură nu ajunge la masa deciziei nici la București, nici la Bruxelles. Ajunge printr-o organizație patronală prezentă în etapa în care se scriu regulile, cu argumente documentate și cu consecvență în timp. Este exact rolul pe care FICSIMM, OFA și PACT și-l asumă – și direct, prin intervenții individuale, dar și prin Concordia, la nivel național; prin BusinessEurope, Comisia Europeană, Parlamentul European și CESE, la nivel european.
„Cine spune că vocea unui antreprenor din județul Timiș sau din Banat, de oriunde, din România, este prea mică și nu se aude niciodată acolo unde trebuie. Că trebuie să stăm în colț și să lăsăm pe alții să decidă pentru noi, la București sau la Bruxelles, nu vă spune adevărul, pentru că nu este așa. Indiferent ce probleme ați avea, indiferent ce idei sau soluții ați avea, există întotdeauna cineva care vă poate asculta, care poate agrega, mai multe astfel de voci, în așa fel încât ele să nu mai fie un ecou, ci să devină o voce puternică, care să fie luată în considerare.
Asta facem noi de peste patru ani de zile și la București, dar în ultimii ani am lucrat foarte bine, foarte eficient și foarte rapid, cu Comisiunea Europeană, cu Parlamentul European, cu Comitetele Economice și Sociale Europene, unde am dus vocea antreprenorilor români de la nivel de IMM-uri”, a subliniat președinta executivă a FICSIMM.
Atelierul IMM-ului competitiv: fiscalitate, finanțare, conformare, leadership
După pauză, „Atelierul IMM-ului competitiv”, moderat de Amalia Georgescu, președintă executivă OFA și vicepreședintă FICSIMM, a mutat discuția din sala de negocieri în biroul antreprenorului. Șapte intervenții, gândite pentru publicul de acasă la fel de mult ca pentru cel din sală, fiecare cu ceva aplicabil de a doua zi.
Dalia Henț, manager office-uri ING Bank, a răspuns la întrebarea la ce se uită banca atunci când creditează – credit clasic, instrument cu garanție sau credit-punte pentru un proiect cu grant – și a prezentat felul în care ING simplifică banking-ul de zi cu zi pentru antreprenori și programele prin care sprijină concret antreprenoriatul feminin, cu accent pe noua ediție a programului She’s Next.
She’s Next este inițiativa dedicată antreprenoriatului feminin derulată de ING Bank România și Visa, în parteneriat cu Impact Hub Bucharest, ajuns la a treia ediție. Înscrierile pentru ediția 2026-2027 sunt deschise între 15 septembrie și 15 noiembrie 2026, pe platforma dedicată programului, și se adresează afacerilor cu cel puțin un an de activitate, deținute în proporție de minimum 51% de femei.
Față de ediția anterioară, valoarea totală a granturilor a crescut la 90.000 de euro, iar numărul câștigătoarelor s-a dublat la șase: un grant de 30.000 de euro, două granturi de câte 15.000 de euro și trei granturi de câte 10.000 de euro. Cincisprezece antreprenoare vor ajunge în etapa finală și vor avea acces, indiferent de rezultat, la mentorat individual, coaching de grup și traininguri de dezvoltare, înainte de Pitch Day și gala de premiere programate în 2027. Programul include și o serie de șapte webinare gratuite, deschise publicului larg, pe teme precum accesul la finanțare, marketing, inteligență artificială în business și leadership.
Fiscalitatea și finanțarea au venit împreună. Loredana Mihăilă, vicepreședintă FICSIMM, OFA și PACT și coordonatoarea grupului de fiscalitate, a propus un exercițiu de predictibilitate fiscală: ce modificări fiscale afectează direct IMM-urile, ce trebuie anticipat în cash-flow, unde apar riscurile de conformare și de ce sănătatea financiară a firmei contează cel puțin cât accesul la fonduri și cum poate contribui dialogul social la aducerea problemelor în atenția autorităților locale, naționale sau europene.
Leadershipul și organizarea au încheiat atelierul: Veronica Costache, președintă OFA Brașov, expertă în self-leadership, cu liderul sustenabil și echilibrul dintre viața personală și performanța de business; Victoria Bulai, președintă OFA Iași, expertă HR și strategie de business, cu managementul strategic al capitalului uman ca punct de plecare al oricărui IMM competitiv; Aura Serea, președintă OFA Sibiu, expertă în managementul performanței, cu diagnoza de maturitate a firmei în zece minute, pe șase arii critice; și Iuliana Anton, fondatoare Wantsome și IT’s Wise, co-fondatoare Magneticca, cu AI, automatizare și securitate digitală pentru companii mai eficiente și mai reziliente.
Fireside chat: „Nu mă interesează politica” – poziția care nu te protejează de consecințe
Ziua s-a încheiat cu un format nou în caravană: un fireside chat de 45 de minute cu Oana Popescu-Zamfir, directoarea think-tank-ului Global Focus Center și Senior Research Fellow pe securitate europeană la RUSI – Royal United Services Institute, unde coordonează programul „European Security in Transformation”, în dialog cu Ana-Maria Icătoiu. Titlul conversației – „Nu mă interesează politica” – poziția care nu te protejează de consecințe. Geopolitica, de la masa deciziilor la masa ta din birou – a fost și teza ei: dezinteresul față de politică nu ferește o firmă de efecte, ci o lipsește doar de timpul de reacție.
Conversația a urmărit traseul concret prin care o decizie luată la Washington, Bruxelles sau Beijing ajunge în contul de profit și pierdere al unei firme din Timiș – tarife, sancțiuni, reguli de conformare, lanțuri de aprovizionare, costul energiei, curs valutar, acces la finanțare – și ce înseamnă să tratezi riscul politic ca variabilă de business: la semnarea unui contract pe termen lung, la alegerea unui furnizor dintr-o anumită regiune, la decizia de export sau de amânare a unei investiții. Au urmat „dieta informațională a antreprenorului” – cum îți construiești o listă scurtă de surse credibile, cum distingi analiza de zgomot și cum recunoști o campanie de dezinformare care îți vizează sectorul – și locul României în ecuația de securitate europeană: reînarmare, flanc estic, redesenarea lanțurilor de aprovizionare, cu oportunitățile reale și vulnerabilitățile pe care le aduc pentru IMM-uri.
„România e văzută din ce în ce mai distinct de structurile ei de guvernare. Adică în contextul actual și pentru că suntem vecini cu Ucraina și cu un război în derulare, în continuare avem o poziție geostrategică foarte importantă.
Și ne bucurăm și de faptul că am avut continuitate în politica externă și de securitate în orientarea strategică pentru mulți ani. Și atunci toată lumea se uită la potențialul României. Trăim oricum într-o lume în care foarte multe țări vând nu ce au acum, ci ce ar putea avea în viitor. Și atunci potențialul contează. Și în continuare suntem văzuți ca un aliat posibil foarte valoros.
În același timp în care din ce în ce mai mult există îngrijorarea că nu se mai poate conta neapărat pe acest scenariu. România e o țară cu greutate și cu piață în Uniunea Europeană, dar ne confruntăm cu o lipsă de încredere în creștere față de anii trecuți”, spune Oana Popescu-Zamfir.
Finalul conversației a închis cercul deschis dimineață. De ce preferă sistemele publice un mediu privat fragmentat? Pentru că un interlocutor colectiv, informat și consecvent este mai greu de gestionat decât o mie de firme care se plâng separat – iar mesajul „vocea voastră oricum nu contează” este el însuși un instrument de descurajare, nu o constatare. Din experiența de partea cealaltă a mesei, ca secretar de stat și consilier, Oana Popescu-Zamfir a descris ce face ca poziția mediului de afaceri să fie luată în seamă de un decident: argument documentat, reprezentativitate, consecvență în timp și prezența în etapa în care se scriu regulile – nu după.
„La nivel politic și politicianist, oportunist, probabil că există acest interes, pentru că dacă fragmentezi publicul tău în bucăți cât mai mici, poți să faci acel pic de microtargeting în care să direcționezi mesajele foarte adecvat dorințelor și preferințelor de consum, astfel încât să poți să manipulezi mai ușor. Și, bineînțeles, știm cât suntem mai divizați, cu atât suntem mai slabi și tot așa.
Dar la nivel public, adică la nivel executiv, guvernamental și mai ales european, este absolut invers din punctul meu de vedere. Cred că toată lumea înțelege în Europa în momentul ăsta că într-o lume din ce în ce mai competitivă, inclusiv economica, Europa nu are decât o singură șansă, aceea ca, dacă este o piață de jumătate de miliard de oameni, ea să fie realmente o piață de jumătate de miliard, nu să fie o colecție de state cu regimuri diferite, vamale, cu tot ce înseamnă reglementare, contabilitate, legal”, a subliniat Oana Popescu-Zamfir.
Înregistrarea integrală a conferințeiTraseul continuă în Oltenia și Muntenia
Caravana ajunge luni, 21 septembrie, la Târgu-Jiu (Casa Danielescu), apoi la Craiova (22 septembrie, Hotel Restaurant „Oltenia”), Râmnicu Vâlcea (23 septembrie, Muzeul Casa Simian) și Pitești (24 septembrie, Hotel Ramada). Detaliile fiecărei etape sunt publicate pe pagina de Facebook a Organizației Femeilor Antreprenor (OFA).
Pentru IMM-uri competitive. Cu voce puternică. În România și în Uniunea Europeană.
Contact de presă
Amalia Georgescu, Președintă executivă Organizația Femeilor Antreprenor – OFA
0728 880 573
Detalii despre structurile patronale organizatoare:
Organizația Femeilor Antreprenor (OFA) are ca principală misiune creșterea importanței rolului femeii în dezvoltarea societății românești, sprijinirea, promovarea femeilor antreprenor și susținerea inițiativelor de business care vor genera produse și servicii inovatoare. OFA este unul dintre membrii fondatori ai Federației pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri (FICSIMM).
FICSIMM – Federația pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri, membră a Confederației Patronale Concordia, reprezintă interesele întreprinderilor mici și mijlocii din România, promovând inovarea, transformarea digitală, sustenabilitatea și competitivitatea ca piloni ai dezvoltării durabile a IMM-urilor, în dialogul cu autoritățile naționale și europene.
Patronatul Antreprenorilor din Contabilitate, Taxe și Audit (PACT) reprezintă antreprenorii din industria serviciilor financiar-contabile, fiscale și de audit, susținând interesele acestora în dialogul social și în relația cu autoritățile. PACT promovează dezvoltarea sustenabilă și competitivă a domeniului, digitalizarea, un cadru de reglementare predictibil și echilibrat, consolidarea antreprenoriatului din industrie și implicarea acestuia în teme cu impact economic și social.