A patra etapă a caravanei, prima din Oltenia
Un județ construit în jurul cărbunelui și al energiei, un Program pentru Tranziție Justă care își va încheia ciclul înainte ca noul buget european să intre în vigoare și un Cadru Financiar Multianual 2028 – 2034 ale cărui reguli se negociază chiar acum: acestea au fost coordonatele în care s-a desfășurat astăzi, 21 septembrie 2026, la Casa Danielescu din Târgu-Jiu, a patra etapă a Caravanei OFA, ediția a V-a, și prima dintre cele trei din Regiunea Sud-Vest Oltenia.
Conferința „Leadership antreprenorial și inovare pentru o economie sustenabilă 2026 – 2030”, organizată de Organizația Femeilor Antreprenor (OFA), împreună cu FICSIMM – Federația pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri și cu Patronatul Antreprenorilor din Contabilitate, Taxe și Audit (PACT), cu ING Bank ca partener, a reunit aproape 100 de participanți: antreprenori gorjeni, conducerea Consiliului Județean Gorj, administrația locală din Turceni, Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia, sindicate, organizații ale societății civile și reprezentanți ai sectorului bancar. După Alba Iulia, Deva și Timișoara, unde conferința a fost transmisă live, caravana a coborât în Oltenia, unde va rămâne trei zile, la Târgu-Jiu, Craiova și Râmnicu Vâlcea.
Gazda etapei gorjene a fost Marinela Strîmbulescu, președinta OFA județul Gorj și vicepreședintă a FICSIMM pentru Regiunea Sud-Vest Oltenia, care a deschis lucrările împreună cu Mirabela Miron, președinta FICSIMM și a OFA. Filmul de prezentare FICSIMM & OFA a arătat participanților ce fac cele două organizații, la București și la Bruxelles, în numele IMM-urilor.
„Pentru mine, reconstrucția economică a Gorjului începe cu mediul de afaceri. Cu firmele care există deja și pe care trebuie să le ajutăm să crească. Cu antreprenorii care aleg să investească aici. Cu oameni care creează locuri de muncă, plătesc salarii, țin echipe împreună și își asumă riscuri pe care, de multe ori, ceilalți nu le văd. Mediul privat ține economia în mișcare. Iar dacă vrem să vorbim serios despre viitorul Gorjului, trebuie să îi ascultăm pe cei care construiesc economie în fiecare zi”, a declarat Marinela Strîmbulescu în deschiderea evenimentului.
„Dacă noi nu ne preocupăm acum, aici, în aceste timpuri, de copiii noștri, de viitorul nostru, tot noi vom avea de suferit. Suntem oameni, suntem antreprenori, și cred că ne-am săturat cu toții să ne uităm la politicieni și să spunem: ”Nu se poate, mi-a ajuns!”. Dar schimbarea, să știți, că vine cu fiecare dintre noi. Și dacă fiecare dintre noi ne-am gândit să facem viitorul un pic mai bun, eu cred că România se va schimba”, a fost mesajul Mirabelei Miron.
De la Bruxelles la IMM-uri, pe patru niveluri: Europa, județul, orașul, regiunea
Panelul moderat de Ana-Maria Icătoiu, președinta executivă a FICSIMM și prim-vicepreședinta OFA, a fost construit ca o coborâre pe niveluri: de la negocierile europene până la decizia de investiție a unei singure firme din Gorj. Pe masă: Cadrul Financiar Multianual 2028 – 2034, viitorul Fond European pentru Competitivitate (ECF), hărțile ajutoarelor de stat regionale, viitorul Regulament european privind Achizițiile publice și, specific pentru Gorj, ce urmează după Programul pentru Tranziție Justă.
„Dacă nu vin decidenții la dumneavoastră, încercăm să mergem noi, în numele dumneavoastră, la decidenți. Nu doar prin participare la diferite comitete care monitorizează modul în care se implementează programele cu finanțare europeană, dar, mai ales în ultimii doi ani de zile, prin participare la discuțiile care au loc și la București, dar și la Bruxelles, despre viitorul buget european 2028-2034, care va fi foarte diferit față de cel cu care suntem noi obișnuiți, care, pentru mediul privat, va aduce nu granturile clasice cu care ne-am obișnuit de aproape 20 de ani, ci, mai degrabă, instrumente financiare, cu anumite facilități, sigur, dar sub formă de credit, nu de grant, care, sigur, poate avea un grant la final, dacă se îndeplinesc anumite criterii. Lucrurile se schimbă radical”, a explicat președinta executivă FICSIMM.
Nivelul european: Tana Foarfă, președinta executivă a Europuls – Centrul de Expertiză Europeană, intervenind online, a prezentat stadiul negocierilor din trilog – dacă respingerea fuziunii dintre coeziune și politica agricolă comună va rezista până la final și cum s-ar putea traduce „excelența cu șanse reale” în criterii de evaluare pentru ECF, din perspectiva firmelor din Sud-Vest Oltenia.
„Acesta este momentul în care, la nivel european, se discută două elemente principale. Se discută, în primul rând, câți bani va avea Uniunea Europeană pentru a da țărilor și, implicit, comunităților locale începând din 2028. Și aici este o discuție deloc ușoară pentru că, așa cum știți și dumneavoastră, România a fost un beneficiar clar al fondurilor europene, în ideea că, încă de la aderare, noi am contribuit la bugetul european cu mult mai puțin decât am primit înapoi. Deci beneficiem din plin de acest fond.
Ei bine, nu toate statele membre ale Uniunii Europene sunt în această situație și, atunci, cele care contribuie mai mult la buget se gândesc dacă, totuși, începând din 2028, mai merită și mai trebuie să avem un buget atât de mare”, a explicat Tana Foarfă.
Nivelul județean: Constantina-Anca Bordușanu, vicepreședinta Consiliului Județean Gorj, a răspuns la întrebarea pe care și-o pune tot județul – ce se întâmplă cu Gorjul după ce actualul Program pentru Tranziție Justă își încheie ciclul – și a prezentat proiectele pe care județul le pregătește pentru exercițiul 2028 – 2034, cu accent pe ce poate face concret un consiliu județean pentru diversificarea economică dincolo de energie: infrastructură, parcuri industriale, utilități, terenuri, astfel încât IMM-urile gorjene să devină parteneri atractivi în ecosistemele pe care ECF le va finanța.
„Consiliul Județean nu trebuie și nici nu poate să înlocuiască în mediul privat. Nu Consiliul Județean este instituția care trebuie să decidă ce fabrici trebuie să apară în județ și ce produse trebuie să fie vândute de către antreprenori. Însă Consiliul Județean rămâne și trebuie să rămână un partener al mediului privat. De aceea, mergem pe logica și pe direcția pe care am văzut-o, am simțit-o mai degrabă, pe care Comisia Europeană o are pentru următorul exercițiu financiar. Și acesta este motivul pentru care Consiliul Județean va investi în ce înseamnă ecosistem industrial”, a explicat reprezentanta Consiliului Județean Gorj.
Nivelul local: Constantin Popescu, primarul orașului Turceni, a vorbit din experiența unei localități care a trăit decenii din energie despre cum atragi investitori într-un oraș mic: ce caută în realitate o firmă care se uită la Turceni – teren pregătit, utilități, forță de muncă, predictibilitate –, ce a funcționat până acum, unde s-a lovit administrația locală de limite pe care nu le poate depăși singură și de ce capacitatea administrativă de a pregăti și implementa proiecte devine ea însăși criteriu de selecție în competiția pentru fondurile 2028 – 2034.
„Nu am stat să pierdem timpul și cred că am furat puțin startul. De fapt, de un an și jumătate am încheiat un parteneriat foarte solid cu Banca Română de Investiții. Ne propunem dezvoltarea unui hub energetic modern, bazat pe trei componente: componenta de geotermal, componenta de producție și stocare energie verde și componenta de a utiliza în paralel terenurile, dar într-o cheie mult mai sănătoasă, adică pe terenurile agricole cu destinația pășuni, să producem în același timp energie electrică, să creștem animale și să stocăm această energie”, a subliniat edilul din Turceni.
Nivelul regional: Gabriel Burada, șeful Departamentului Programare și Dezvoltare Urbană la ADR Sud-Vest Oltenia, a explicat ce înseamnă programarea pe bazine economice reale, nu pe granițe administrative, cum evoluează intensitățile ajutorului de stat pentru regiune și cum ar putea fi identificați și sprijiniți „campionii regionali” în jurul cărora Sud-Vest Oltenia să construiască un ecosistem capabil să concureze la ECF.
„În ceea ce privește viitoarea perioadă de programare, suntem în stadiul incipient, pentru că nici nu s-au terminat negocierile pe regulamente, nu există un cadru național în care să ne putem desfășura activitatea. Din punctul meu de vedere, vom continua abordarea pe care am avut-o și pe perioada de programare, pentru că, din punctul de vedere al elaborării programelor, nu se schimbă tot. Abordarea bazată pe loc rămâne în continuare unul din principiile fundamentale ale programării Fundurilor Europene. Deci, am demarat procesul de elaborare a Planului de Dezvoltare Regională, care este unul din atributele Agenției pentru Dezvoltare Regională”, a detaliat Gabriel Burada.
Și nivelul firmei: Lelius Stănușoiu, CEO Crilelmar SRL, a descris cum se ia, în realitate, o decizie de investiție într-o firmă din Gorj – cât cântărește accesul la finanțare europeană și cât cântărește predictibilitatea, dacă a amânat vreodată o investiție așteptând „apelul potrivit” și cu ce cost, ce l-ar accelera efectiv retehnologizarea (grant, credit garantat sau resurse proprii) și ce l-a descurajat până acum: birocrația, cofinanțarea, listele de coduri CAEN sau ritmul stop-and-go al apelurilor.
„Asociațiile patronale sunt singurele voci care ne mai pot reprezenta la nivel național. Da, este foarte greu pentru noi și știm cu toții asta că nimeni nu vine să ne întrebe ce facem, cum facem sau ceea ce ne dorim să facem. (…) Din păcate, avem o slabă comunicare, avem o slabă interpretare a lucrurilor și un contact destul de subțire cu autoritățile și special cu cele de la Comisia Europeană. Avem stilul ăsta de a sta cumva ascunși, să nu știe cineva ce business vreau să fac eu. Este greșit, din punctul meu de vedere, pentru că numai în momentul în care îți spui păsurile atunci ele pot fi duse către Comisia Europeană și transformate în rezultate”, a declarat Lelius Stănușoiu.
Atelierul IMM-ului competitiv: bani, oameni, tehnologie
A doua parte a conferinței, „Atelierul IMM-ului competitiv”, moderată de Amalia Georgescu, președintă executivă OFA și vicepreședintă FICSIMM, a lăsat deoparte politicile și s-a ocupat de firmă: opt intervenții grupate în jurul a trei resurse pe care orice IMM trebuie să le gestioneze – banii, oamenii și tehnologia.
Delia Roxana Gogolosu, ING Bank, a explicat la ce se uită banca atunci când creditează – credit clasic, instrument cu garanție sau credit-punte pentru un proiect cu grant –, cum simplifică ING banking-ul de zi cu zi pentru antreprenori și programele prin care sprijină concret antreprenoriatul feminin, cu accent pe noua ediție a programului She’s Next.
She’s Next este inițiativa dedicată antreprenoriatului feminin derulată de ING Bank România și Visa, în parteneriat cu Impact Hub Bucharest, ajuns la a treia ediție. Înscrierile pentru ediția 2026-2027 sunt deschise între 15 septembrie și 15 noiembrie 2026, pe platforma dedicată programului, și se adresează afacerilor cu cel puțin un an de activitate, deținute în proporție de minimum 51% de femei.
Față de ediția anterioară, valoarea totală a granturilor a crescut la 90.000 de euro, iar numărul câștigătoarelor s-a dublat la șase: un grant de 30.000 de euro, două granturi de câte 15.000 de euro și trei granturi de câte 10.000 de euro. Cincisprezece antreprenoare vor ajunge în etapa finală și vor avea acces, indiferent de rezultat, la mentorat individual, coaching de grup și traininguri de dezvoltare, înainte de Pitch Day și gala de premiere programate în 2027. Programul include și o serie de șapte webinare gratuite, deschise publicului larg, pe teme precum accesul la finanțare, marketing, inteligență artificială în business și leadership.
Banii. Loredana Mihăilă, vicepreședintă FICSIMM, OFA și PACT și coordonatoarea grupului de fiscalitate, a propus un exercițiu de predictibilitate fiscală pentru 2026: ce modificări fiscale afectează direct IMM-urile, ce trebuie anticipat în cash-flow și unde apar riscurile de conformare.
Oamenii. Veronica Costache, președintă OFA Brașov, expertă în self-leadership și dezvoltare personală, a vorbit despre liderul sustenabil și transformarea echilibrului personal în performanță de business; Victoria Bulai, președintă OFA Iași, expertă HR și strategie de business, despre managementul strategic al capitalului uman ca punct de plecare al unui IMM competitiv; Cristina Mircea, antreprenoare și fondatoare WOMANA, despre cinci calități ale antreprenorului care se pot transforma în obstacole, în business și în viața personală.
Tehnologia și organizarea. Aura Serea, președintă OFA Sibiu, expertă în managementul performanței, a prezentat un cadru de auto-diagnoză pe șase arii critice, cu care un antreprenor poate afla în zece minute unde pierde bani și timp; Iuliana Anton, fondatoare Wantsome și IT’s Wise, co-fondatoare Magneticca, a arătat ce poate automatiza un IMM, unde creează inteligența artificială valoare reală și cum se protejează ceea ce a fost digitalizat, Cristina Roman, OFA Sibiu, expert în Psihologia Legilor Universale, a arătat cum percepțiile și tiparele interioare influențează deciziile antreprenoriale, relația cu banii și capacitatea de a construi și susține următorul nivel de prosperitate.
Dialogul social: cine stă la masa unde se decide viitorul Gorjului
Secțiunea de închidere, susținută de Ana-Maria Icătoiu, Ovidiu Ilisei, vicepreședinte FICSIMM, și Loredana Mihăilă, a pornit de la un exemplu care privește direct Gorjul: FICSIMM face parte din comitetul de monitorizare al Programului pentru Tranziție Justă, adică din structura în care se urmărește cum sunt cheltuiți banii tranziției și unde se pot semnala din timp problemele firmelor. Este forma concretă pe care o ia dialogul social: prezența la masa unde se scriu regulile, nu doar comentarea lor după ce au fost scrise. De aici, bilanțul: ce au obținut FICSIMM, OFA și PACT între 2024 și 2026 în plan național – în comisiile de dialog social, la Ministerul Finanțelor, prin Concordia – și european – prin BusinessEurope, Comisia Europeană, Parlamentul European și Comitetul Economic și Social European –, ce a funcționat, unde s-a lovit demersul de limite și ce înseamnă toate acestea pentru o firmă din județul Gorj.
„Între propunerile trimise de noi către Comisia Europeană și Parlamentul European începând cu primăvara lui 2025 până în această primăvară și raportul pe care l-a aprobat Parlamentul European, tot așa în primăvara asta, există o aliniere de 82% din perspectiva ce am propus noi pentru IMM-uri și pentru comunitățile locale. Arată foarte bine draft-ul propus de Comisia Europeană, crește foarte mult șansele IMM-urilor de a accesa contracte ale unor autorități contractante publice. Am trimis și chiar dacă arată bine. Am plusat un pic, am trimis și mai multe propuneri și vom participa în continuare la toate aceste etape de dialog social până când vom avea un regulament pe achiziții publice care să dea șansa IMM-urilor să participe nu ca sub-sub-subcontractor, ci ca parte din contract”, a explicat Ana-Maria Icătoiu.
„Dialogul social e o formă de voluntariat pe care o alegi asumat. Eu am ales dialogul constructiv în legislația fiscală. Nu din întâmplare și nu din obligație. Din industria în care lucrez, cea a contabilității, taxelor și auditului, vezi înaintea oricui unde o lege scrisă în grabă lovește un antreprenor care și-a făcut treaba corect. Iar când vezi, ai două opțiuni: te plângi sau te așezi la masă. Noi, la FICSIMM, OFA și PACT, ne-am așezat la masă”, a declarat Loredana Mihăilă.
„Devenind membru OFA, automat membri FICSIMM și integrați în Concordia, confederație reprezentativă la nivel național și care reprezintă circa 30% din Produsul Intern Brut al României. Cuvântul pe care noi îl ducem înspre ministere, în consiliile acestea din ministere, cuvântul dumneavoastră, în ultimă de instanță, este un cuvânt care are foarte mare valoare. Suntem o federație suficient de puternică, dar putem fi mai puternici împreună. Haideți alături de noi, să facem lucrurile să funcționeze mult mai bine atât pentru noi, cât și pentru lumea noastră”, a completat Ovidiu Ilisei.
Ziua s-a încheiat cu concluziile conferinței, formulate împreună cu participanții, și cu o sesiune de networking.
Caravana rămâne în Oltenia
Următoarele două etape sunt tot în Regiunea Sud-Vest Oltenia: marți, 22 septembrie, la Craiova (Hotel Restaurant „Oltenia”) și miercuri, 23 septembrie, la Râmnicu Vâlcea (Muzeul Casa Simian). Caravana se încheie joi, 24 septembrie, la Pitești (Hotel Ramada). Detaliile fiecărei etape sunt publicate pe pagina de Facebook a Organizației Femeilor Antreprenor (OFA).
Pentru IMM-uri competitive. Cu voce puternică. În România și în Uniunea Europeană.
Contact de presă
Amalia Georgescu, Președintă executivă Organizația Femeilor Antreprenor – OFA
0728 880 573
Detalii despre structurile patronale organizatoare:
Organizația Femeilor Antreprenor (OFA) are ca principală misiune creșterea importanței rolului femeii în dezvoltarea societății românești, sprijinirea, promovarea femeilor antreprenor și susținerea inițiativelor de business care vor genera produse și servicii inovatoare. OFA este unul dintre membrii fondatori ai Federației pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri (FICSIMM).
FICSIMM – Federația pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri, membră a Confederației Patronale Concordia, reprezintă interesele întreprinderilor mici și mijlocii din România, promovând inovarea, transformarea digitală, sustenabilitatea și competitivitatea ca piloni ai dezvoltării durabile a IMM-urilor, în dialogul cu autoritățile naționale și europene.
Patronatul Antreprenorilor din Contabilitate, Taxe și Audit (PACT) reprezintă antreprenorii din industria serviciilor financiar-contabile, fiscale și de audit, susținând interesele acestora în dialogul social și în relația cu autoritățile. PACT promovează dezvoltarea sustenabilă și competitivă a domeniului, digitalizarea, un cadru de reglementare predictibil și echilibrat, consolidarea antreprenoriatului din industrie și implicarea acestuia în teme cu impact economic și social.