Caravana OFA a ajuns la Deva: Cum se pregătesc IMM-urile din județul Hunedoara pentru următorul buget european?

Upload Image...

Ediția a V-a a Caravanei OFA, la a doua etapă: Deva

Cum ajung deciziile luate la Bruxelles într-o firmă din județul Hunedoara? Aceasta a fost întrebarea în jurul căreia s-a construit conferința „Leadership antreprenorial și inovare pentru o economie sustenabilă 2026 – 2030”, găzduită astăzi, 17 septembrie 2026, de Conacul Archia din Deva – a doua etapă a Caravanei OFA, ediția a V-a. Organizată de Organizația Femeilor Antreprenor (OFA), împreună cu FICSIMM – Federația pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri și cu Patronatul Antreprenorilor din Contabilitate, Taxe și Audit (PACT), cu ING Bank ca partener, conferința a reunit peste 50 de participanți din mediul antreprenorial hunedorean, din administrația locală și centrală, din Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest, din sindicate, din organizațiile societății civile și din sectorul bancar.

Caravana a plecat de la Alba Iulia pe 16 septembrie și, până pe 24 septembrie 2026, va trece prin șapte județe, ducând în fiecare dintre ele același format: o dezbatere aplicată, în care antreprenorii primesc răspunsuri direct de la cei care influențează cadrul de finanțare, fiscal și de reglementare în care lucrează zi de zi.

Upload Image...

Gazda etapei hunedorene a fost Laura Lungu, președinta OFA județul Hunedoara, care a deschis conferința împreună cu Mirabela Miron, președinta FICSIMM și a OFA.

„Să știți că vocea noastră a antreprenorilor prin patronate, prin structuri organizate și prin structuri care ne dau legitimitate este auzită la București. Mai greu, mai ușor, mai cu forța, mai cu bunăvoință, dar ne facem auziți”, a fost mesajul președintei OFA și FICSIMM.

Upload Image...

În deschidere, a luat cuvântul și viceprimarul Municipiului Deva, domnul Sorin Tudor Lavu.

„Dacă doriți să facem o schimbare, haideți alături de noi, vă rog frumos. Niciodată nu o să putem de unii singuri. Avem nevoie de dumneavoastră, pentru că, ce să vezi, nu ne știm pe toate. Și nu cred că ne-am asumat vreodată acest deziderat că le-am cunoaște, le-am ști pe toate. Aveți nevoie de noi și avem nevoie de dumneavoastră. Administrația publică are nevoie de antreprenori pentru că sunt sângele unei comunități”, a transmis reprezentantul autorităților locale.

Un scurt film de prezentare a arătat participanților ce fac concret FICSIMM și OFA, la București și la Bruxelles, în numele IMM-urilor.

Panelul moderat de Ana-Maria Icătoiu, președinta executivă a FICSIMM și prim-vicepreședinta OFA, a pornit de la o realitate simplă: regulile după care se vor împărți banii europeni în perioada 2028 – 2034 se negociază acum, iar Regiunea Vest are tot interesul să știe ce urmează. Pe agendă: Cadrul Financiar Multianual 2028 – 2034, viitorul Fond European pentru Competitivitate (ECF), hărțile ajutoarelor de stat regionale, precum și viitorul Regulament european privind Achizițiile publice – fiecare privit prin ochii unei firme mici sau mijlocii din județul Hunedoara.

Vocea de la Bruxelles a fost Francesca Cristea, Head of Policy & Programs la Europuls, conectată online, care a explicat unde se află negocierile din trilog. Două întrebări au structurat intervenția: va rezista până la final respingerea fuziunii dintre coeziune și politica agricolă comună? Și principiul „excelenței cu șanse reale” – va deveni criteriu de evaluare în viitorul ECF sau va rămâne o formulă?

„Există foarte multe discuții despre posibilitatea de a uni politică agricolă comună și evident partea de politică de coeziune sub aceeași umbrelă, sub aceeași indicatori și vom avea foarte multe dificultăți. În primul rând, și bugetele ar fi în scădere și mai mult decât atât, am ajunge în scenariul în care autoritățile locale și cei care lucrează la nivel local se vor canibaliza cu cei din lanțul agricol. Un lucru pe care nu-i dorim, nici noi ca țară, nici alte țări asemenea. România trebuie să aibă o voce foarte puternică”, a explicat Francesca Cristea.

Răspunsul regional a venit de la Adrian Mariciuc, director general-adjunct al ADR Vest. Trei subiecte au dominat: programarea viitoarelor fonduri pe bazine economice reale, nu pe granițe administrative; ce se întâmplă cu intensitățile ajutorului de stat în Regiunea Vest; și cum își poate identifica regiunea „campionii regionali”, pentru a construi în jurul lor ecosisteme capabile să atragă finanțare din ECF.

„Într-adevăr, Comisia Europeană s-a plictisit puțin de statele membre și nu mai vrea să negocieze orice fel de mică investiție cu o grămadă de entități din statul acela. Își dorește un singur partener, statul. Că va fi Ministerul de Finanțe, că va fi Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene în România, că va fi Ministerul Dezvoltării, nu știu cine-și va asuma rolul acesta de autoritate de coordonare. Acela va fi principalul partener al comisiei.

Sub el, bineînțeles că depinde foarte mult ce se va întâmpla, cât de multă voce din teritoriul poate fi exprimată și cât de mult din această voce va fi și ascultată. Noi am schimbat foarte mult în exercițiul acesta când am fost autoritate de management, 2021-2027. Deja vorbim mai degrabă de instrumente financiare decât de grant. Și e o schimbare pe care vă invit să o luați în considerare pentru că acolo va fi viitorul”, a subliniat directorul general adjunct al ADR Vest.

Testul realității l-a făcut Virginia Szabo, administrator al Conacului Archia, gazda evenimentului, care a descris din interior cum cântărește un antreprenor hunedorean o investiție: cât contează accesul la fonduri europene față de predictibilitate, cât costă un proiect amânat pentru „apelul potrivit” și ce ar debloca efectiv retehnologizarea – grant, credit garantat sau capital propriu. Participanții au completat lista obstacolelor cunoscute: birocrația, cofinanțarea, restricțiile pe coduri CAEN, ritmul stop-and-go al apelurilor.

„Foarte mult depinde de valorile omului care face business. Noi suntem oameni serioși. Când ne-am trezit în servicii am zis: cu ce să mănâncă aceste servicii?, hai să începem să învățăm și să trecem prin furcile caudine ca să ridicăm acest business la nivelul valorilor noastre.

Eu cu soțul meu am dormit un an de zile în camera Copacii din pensiune gândindu-ne în fiecare zi și fiecare noapte în ce ne-am băgat”, și-a reamintit Virginia Szabo.

Dimensiunea fiscală a fost adusă de Loredana Mihăilă, vicepreședintă FICSIMM, OFA și PACT și coordonatoarea grupului de fiscalitate, sub forma unui exercițiu practic de predictibilitate fiscală: ce modificări fiscale afectează direct IMM-urile, ce trebuie bugetat din timp în cash-flow și unde se ascund riscurile de conformare.

„În 2026, avem o predictibilitate fiscală într-un context nefericit. Adică nu s-a atins nimeni de taxe în ultimele nouă luni. Dar cealaltă parte a predictibilității fiscale, ca o consecință a crizei politice, este îngrijorarea generată în mediul de afaceri. În anul 2026, pentru antreprenori este foarte important să fie atenți la trendul business-ului, să-și închidă liniile de business care sunt în pierdere, să-și restructureze bugetele (3:37) să trateze un buget previzionat cu maximă atenție și în momentul în care știe că și-a propus să facă niște economii, dacă nu a reușit să reducă cheltuielile, se întrebă de ce. Pentru că scopul este de a avea o situație financiară corectă la finalul anului”, a explicat Loredana Mihăilă.

Perspectiva finanțatorului a încheiat panelul: Valentin Dumitru Frent, director de sucursală ING Bank, a descris criteriile după care o bancă decide să crediteze și ce ar trebui să aibă pregătit un IMM pentru a obține un scor bun – indiferent dacă vorbim de un credit clasic, de un instrument financiar cu garanție sau de un credit-punte pentru cofinanțarea unui proiect cu grant. Tot aici au fost prezentate programele prin care ING sprijină concret antreprenoriatul feminin.

Unul dintre acestea este programul She’s Next, inițiativa dedicată antreprenoriatului feminin derulată de ING Bank România și Visa, în parteneriat cu Impact Hub Bucharest, ajuns la a treia ediție. Înscrierile pentru ediția 2026-2027 sunt deschise între 15 septembrie și 15 noiembrie 2026, pe platforma dedicată programului, și se adresează afacerilor cu cel puțin un an de activitate, deținute în proporție de minimum 51% de femei.

Față de ediția anterioară, valoarea totală a granturilor a crescut la 90.000 de euro, iar numărul câștigătoarelor s-a dublat la șase: un grant de 30.000 de euro, două granturi de câte 15.000 de euro și trei granturi de câte 10.000 de euro. Cincisprezece antreprenoare vor ajunge în etapa finală și vor avea acces, indiferent de rezultat, la mentorat individual, coaching de grup și traininguri de dezvoltare, înainte de Pitch Day și gala de premiere programate în 2027. Programul include și o serie de șapte webinare gratuite, deschise publicului larg, pe teme precum accesul la finanțare, marketing, inteligență artificială în business și leadership.

De la strategie la instrumente: Atelierul IMM-ului competitiv

Dacă primul panel a privit spre Bruxelles, al doilea a privit în interiorul firmei. „Atelierul IMM-ului competitiv”, moderat de Amalia Georgescu, președintă executivă OFA și vicepreședintă FICSIMM, a fost gândit ca o succesiune de instrumente pe care participanții să le poată aplica de a doua zi.

Upload Image...

Cei prezenți au primit patru răspunsuri la patru întrebări pe care și le pune orice antreprenor. Cum rămâi un lider sustenabil fără să-ți sacrifici echilibrul personal? – Veronica Costache, președintă OFA Brașov, expertă în self-leadership și dezvoltare personală. Unde pierde firma bani și timp fără să știe? – Aura Serea, președintă OFA Sibiu, expertă în managementul performanței, cu un cadru de auto-diagnoză pe șase arii critice, aplicabil în zece minute. Ce automatizăm, unde creează AI valoare și cum protejăm ce am digitalizat? – Iuliana Anton, fondatoare Wantsome și IT’s Wise, co-fondatoare Magneticca. Ce calități ale antreprenorului se pot întoarce împotriva lui? – Cristina Mircea, antreprenoare și fondatoare WOMANA, cu cinci exemple din business și din viața personală.

Ce leagă cele șapte etape: dialogul social

Upload Image...

Închiderea a readus discuția la firul comun al întregii caravane: dialogul social, ca mecanism prin care IMM-urile ajung să conteze în deciziile luate la București și la Bruxelles. Ana-Maria Icătoiu, Ovidiu Ilisei, vicepreședinte FICSIMM, și Loredana Mihăilă au prezentat, cu exemple, ce au obținut FICSIMM, OFA și PACT la nivel european între 2024 și 2026, unde s-a lovit demersul de limite și ce urmează – tradus, de fiecare dată, în ce înseamnă pentru o firmă din județul Hunedoara.

„Am reușit să sprijinim consolidarea rolului regiunilor în deciziile privitoare la viitorul buget UE, în așa fel încât să nu mai vină dictate de la București către teritoriu din partea, din păcate uneori, a unor oameni care nu au mai ieșit de vreo 10, 15, 20 de ani din București și nu prea au contact cu România reală”, a explicat Ana-Maria Icătoiu, președinta executivă FICSIMM.

„Am avut rezultate, chiar dacă uneori au fost în forma unor virgule în Monitorul Oficial, dar care au contat. Am avut participări la nivelul Ministerului de Finanțe, atât prin OFA, prin FICSIMM, cât și prin Concordia. Și am avut ședințe la nivelul Ministerului de Finanțe, la care am participat. Cel puțin anul trecut am avut, remarcabil, și modificări incluse în acte normative întoarse din drum”, a relatat Loredana Mihăilă, coordonatoarea grupurilor de fiscalitate OFA și FICSIMM.

„Trebuie să fim atenți ca modificările fiscale să nu ne ia pe neprevăzute și sistemul să ne arunce de pe cal, să ne trântească la pământ. Ecosistemul pe care organizațiile noastre l-au creat și în care încercăm să vă atragem alături de noi poate oferi fiecăruia dintre dumneavoastră o voce unitară care vă reprezintă atât în comisiile de dialog social de aici din Deva, din Hunedoara, comisiile de dialog social de la nivelul Ministerului, al Guvernului și mai departe către Uniunea Europeană. Noi venim cu inovare, suntem o echipă care dorim să ne folosim capacitatea de construcție, să vă oferim și dumneavoastră din expertiza noastră”, a completat Ovidiu Ilisei, vicepreședintele FICSIMM.

Ziua s-a încheiat cu un schimb deschis de întrebări și propuneri între vorbitori și sală, iar concluziile au fost formulate împreună cu participanții, înainte de sesiunea de networking.

Următoarea etapă: Timișoara, în direct

Caravana pleacă mâine, 18 septembrie, spre Timișoara, unde conferința de la Iulius Congress Hall va putea fi urmărită live pe paginile de social media ale organizatorilor. Traseul continuă apoi prin Târgu-Jiu (21 septembrie, Casa Danielescu), Craiova (22 septembrie, Hotel Restaurant „Oltenia”), Râmnicu Vâlcea (23 septembrie, Muzeul Casa Simian) și Pitești (24 septembrie, Hotel Ramada). Pagina de Facebook a Organizației Femeilor Antreprenor (OFA) publică detaliile fiecărei etape.

Pentru IMM-uri competitive. Cu voce puternică. În România și în Uniunea Europeană.

Contact de presă

Amalia Georgescu, Președintă executivă Organizația Femeilor Antreprenor – OFA

0728 880 573

[email protected]

Detalii despre structurile patronale organizatoare:

Organizația Femeilor Antreprenor (OFA) are ca principală misiune creșterea importanței rolului femeii în dezvoltarea societății românești, sprijinirea, promovarea femeilor antreprenor și susținerea inițiativelor de business care vor genera produse și servicii inovatoare. OFA este unul dintre membrii fondatori ai Federației pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri (FICSIMM).

 

FICSIMM – Federația pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri, membră a Confederației Patronale Concordia, reprezintă interesele întreprinderilor mici și mijlocii din România, promovând inovarea, transformarea digitală, sustenabilitatea și competitivitatea ca piloni ai dezvoltării durabile a IMM-urilor, în dialogul cu autoritățile naționale și europene.

 

Patronatul Antreprenorilor din Contabilitate, Taxe și Audit (PACT.ro) este o organizație patronală dedicată reprezentării și susținerii antreprenorilor și societăților care activează în domeniile contabilității, fiscalității, consultanței și auditului. Misiunea PACT este de a transforma experiența practică a profesioniștilor din contabilitate, fiscalitate și audit într-o voce coerentă și responsabilă în dialogul social și în procesul de elaborare a politicilor publice.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *