Ultima etapă: Argeș, Regiunea Sud Muntenia
Ediția a V-a a Caravanei OFA s-a încheiat astăzi, 24 septembrie 2026, la Hotel Ramada din Pitești, după nouă zile și șapte județe: Alba, Hunedoara, Timiș, Gorj, Dolj, Vâlcea și Argeș. Etapa argeșeană a reunit 150 de participanți, iar în total, pe întreg traseul, 750 de antreprenori, reprezentanți ai administrației centrale și locale, ai agențiilor de dezvoltare regională, ai sindicatelor, ai organizațiilor patronale, sindicale și ale societății civile, precum și ai sistemului bancar au stat la aceeași masă pentru a discuta despre bugetul european 2028 – 2034, predictibilitate fiscală, finanțare și dialog social.
Conferința „Leadership antreprenorial și inovare pentru o economie sustenabilă 2026 – 2030” a fost organizată, la fiecare etapă, de Organizația Femeilor Antreprenor (OFA), împreună cu FICSIMM – Federația pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri și cu Patronatul Antreprenorilor din Contabilitate, Taxe și Audit (PACT), cu ING Bank ca partener. La Pitești, elementul distinctiv a fost prezența statului în postura de partener: Agenția pentru IMM-uri și Turism Ploiești, care gestionează programele Femeia Antreprenor și Start Up Nation, și vicepreședinta ANAF, cu o temă neobișnuită pentru o sală de antreprenori – administrația fiscală „de la control la parteneriat”.
Gazda ultimei etape a fost Florina Vuței, președinta OFA județul Argeș, care a deschis lucrările împreună cu Mirabela Miron, președinta FICSIMM și a OFA, și cu Mihai Coteț, vicepreședinte al Senatului, senator de Argeș, Darius-Sebastian Nedelcu, prefectul județului Argeș, Marius Nicolaescu, vicepreședinte al Consiliului Județean Argeș și George Caval, președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Argeș.
„OFA este o organizație de antreprenoriat feminin, care nu cere nimic în schimb. Iar scopul nostru este simplu: să dăm mai departe informații, experiență și încredere femeilor care construiesc afaceri, indiferent unde se află pe acest drum. Cred cu tărie că această organizație oferă locul și spațiul în care orice antreprenoare poate deveni mai mult decât afacerea pe care o construiește”, a afirmat, în deschiderea evenimentului, președinta OFA Argeș.
„Suntem aici pentru că împreună, cu unitate, putem deveni vocea, acea voce puternică și acea voce care să nu se stingă în mulțime și care să transforme România. Pentru asta suntem aici, pentru unitate și pentru o Românie frumoasă, pe care o construim împreună cu domnii politicieni, cu camerele de comerț, cu mediul de afaceri, cu ADR-urile, cu ministerele, cu guvernul, cu cine vrem noi. Dar împreună”, a subliniat la rândul său Mirabela Miron.
Filmul de prezentare FICSIMM & OFA a arătat participanților ce fac cele două organizații, la București și la Bruxelles, în numele IMM-urilor.
„Rugămintea mea către dumneavoastră, doamnelor antreprenor: implicați-vă și în politică. Că să știți că acolo, pentru voi, suntem puțini cei care lucrează. Așa că, doamnelor antreprenor este momentul să puneți punctul pe i. Să puneți presiune pe mediul politic. Să le explicați că banii pe care statul îi cheltuie sunt bani pe care noi, antreprenorii, noi românii, noi cetățenii, noi cei care mergem la joburi, care plătim taxe, care ducem copiii la școală și care nu stăm neapărat pe TikTok, noi îi producem. Și vrem să știm cum sunt cheltuiți și cum beneficiem și noi de acei bani pe care îi plătim”, a îndemnat senatorul Mihai Coteț în discursul său.
A urmat mesajul prefectului județului Argeș. „Dacă nu ne vom implica nici acum, o să fie un meci pe care îl vom pierde. Și îl vom pierde și noi, și generațiile care vin în urma noastră. Avem nevoie de dumneavoastră să faceți marketing, dar nu marketingul acela de pe online, că de mâine totul este lapte și miere. Să demonstrați și să vă promovați, pentru ca tânăra generație să vadă că doar prin muncă reușim să mergem mai departe”, a spus Darius-Sebastian Nedelcu.
„Cred că implicarea femeilor, atât în mediul de afaceri, cât și în politică, este foarte benefică. Pentru că aș spune un proverb românesc: dormim așa cum ne așternem, fiecare doarme, așa cum își așterne. Și viitorul nostru depinde de cum știm să ne manageriem business-urile, depinde de cum știm să fim în familie, depinde de cum știm să fim în politică, pentru că, din păcate, nu se pot face afaceri fără politică și nici politică fără afaceri” , a declarat și Marius Nicolaescu.
Deschiderea evenimentului a fost completată de discursul președintelui Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Argeș. „Cred că întrebarea următorilor ani ar trebui să fie: ”în ce lanț economic european putem deveni indispensabli?”. Pentru că Europa își schimbă filozofia. Nu mai e suficient să finanțăm hală, utilaj, proiect de digitalizare. Europa încearcă să construiască ecosisteme economice. Cercetare, tehnologie, producție, energie. Ce trebuie să aibă o firmă românească pentru ca un partener german-francez-italian să spună pe aceștia că îl vreau în ecosistemul meu? Eu cred că răspunsul poate fi rezumat în patru cuvinte. Tehnologie, încredere, viteză și oameni”, a subliniat George Caval.
Ce cer antreprenorii, ce răspund instituțiile
Panelul moderat de Ana-Maria Icătoiu, președinta executivă a FICSIMM, a pus față în față doi antreprenori argeșeni și trei instituții – una europeană, una națională și una regională – în jurul dosarelor cu impact direct asupra firmelor din Sud Muntenia: Cadrul Financiar Multianual 2028 – 2034, viitorul Fond European pentru Competitivitate (ECF), hărțile ajutoarelor de stat regionale, viitorul Regulament european privind Achizițiile publice și, în premieră în caravană, programele naționale de antreprenoriat.
Întrebarea a venit din partea firmelor. Diana Copae, manager general al grupului Farmacia Miruna și al Explora Park, și Roland Sora, manager general al Sora DentistArt din Mioveni – două afaceri din sectoare diferite, farmacie și agrement, respectiv servicii medicale – au descris cum se ia, în realitate, o decizie de investiție într-o firmă din Argeș: cât cântărește accesul la finanțare europeană și cât cântărește predictibilitatea, ce a costat amânarea unei investiții în așteptarea „apelului potrivit”, ce ar accelera efectiv retehnologizarea – grant, credit garantat sau resurse proprii – și ce i-a descurajat până acum: birocrația, cofinanțarea, listele de coduri CAEN sau ritmul stop-and-go al apelurilor.
„Sunt antreprenor de aproape 20 de ani în domeniul farmaceutic. Și am constatat că este foarte important să ne constituim într-o federație sau într-o organizație pentru a construi o voce comună în orice sistem în care ne dorim să construim. Și atunci, având experiența cu OFA, am constituit și am fondat Federația Farmaciilor și Farmaciștilor din România. Iar astăzi mă bucur de specialiștii din grupuri și vă recomand, dacă nu faceți parte din o asociație, să vă alăturați uneia, pentru că munca dumneavoastră poate deveni mult mai ușoară.”, a subliniat Diana Copae.
„Sfatul meu ăsta este: să vă alegeți cu grijă consultantul. Nu neapărat cel mai ieftin pe care îl găsești sau cel mai accesibil, sau cel de lângă dumneavoastră este cel mai bun. Trebuie să-ți alegi consultantul cu mare grijă pentru că dacă-ți alegi consultantul cu mare grijă ceea ce pare imposibil se realizează”, a declarat, la rândul său, Roland Sora.
Răspunsul național: Ecaterina Stan, consilier superior la Agenția pentru IMM-uri și Turism Ploiești (A.I.M.M.T. Ploiești), a vorbit despre programele Femeia Antreprenor și Start Up Nation, gestionate de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) prin agențiile teritoriale: lecțiile edițiilor de până acum, cum ar trebui configurate astfel de programe în viitor și care este impactul lor real într-o economie lovită de lipsa de predictibilitate fiscală și legislativă.
„De-a lungul timpului s-au făcut greșeli. Greșeli și noi, greșeli și aplicanții. Am învățat din aceste greșeli și am încercat să îmbunătățim lucrurile. Spre exemplu, la primele două ediții al programului Start-up Nation, a fost înscrierea. Derularea programului s-a derulat parțial pe hârtie. Aplicanții au completat sute de mii de pagini, iar noi ne-am trezit sufocați de munți de hârtie, în birourile noastre erau dosare și pe holuri, și pe scări, și peste tot. La edițiile următoare, am reușit să digitalizăm absolut toate etapele de derulare ale programelor și lucrul acesta a fost minunat. Ne îmbunătățim permanent”, a detaliat Ecaterina Stan.
Răspunsul regional: Andreea-Mirela Tache, directoarea Direcției Coordonare și Management Instituțional din cadrul ADR Sud Muntenia, a explicat programarea pe bazine economice reale, nu pe granițe administrative, evoluția intensităților ajutorului de stat pentru Sud Muntenia, de ce ar avea nevoie regiunea pentru a produce un ecosistem capabil să concureze la ECF și cum pot fi identificați și sprijiniți „campionii regionali”.
„Trebuie să identificăm criterii și instrumente care să sprijine dezvoltarea mediului privat și în zona de sud a regiunii. Nimeni nu trebuie lăsat în urmă. Pentru perioada 2028–2034, ADR Sud-Muntenia susține clar menținerea agențiilor pentru dezvoltarea regională ca Autorități de Management pentru programele regionale și după 2027. Decizia trebuie să fie cât mai aproape de beneficiari, de mediul de afaceri și de realitățile din regiune. ADR-urile au experiența, cunosc teritoriul și sunt în dialog direct cu cei care au nevoie de finanțare”, a subliniat Andreea-Mirela Tache.
Răspunsul european: Francesca Cristea, Head of Policy & Programs la Europuls, intervenind online, a prezentat stadiul negocierilor din trilog – dacă respingerea fuziunii dintre coeziune și politica agricolă comună va rezista până la final și cum s-ar putea traduce „excelența cu șanse reale” în criterii de evaluare pentru ECF, din perspectiva firmelor din Sud Muntenia.
„Există foarte multe discuții despre posibilitatea de a uni politică agricolă comună și evident partea de politică de coeziune sub aceeași umbrelă, sub aceeași indicatori și vom avea foarte multe dificultăți. În primul rând, și bugetele ar fi în scădere și mai mult decât atât, am ajunge în scenariul în care autoritățile locale și cei care lucrează la nivel local se vor canibaliza cu cei din lanțul agricol. Un lucru pe care nu-i dorim, nici noi ca țară, nici alte țări asemenea. România trebuie să aibă o voce foarte puternică”, a explicat Francesca Cristea.
A doua parte a conferinței, „Atelierul IMM-ului competitiv”, moderată de Mirabela Miron, președintă OFA și FICSIMM, s-a deschis cu intervenția cea mai așteptată a zilei: Gabriela Florentina Ionescu, vicepreședinta Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), a vorbit despre administrația fiscală în era inovării și despre trecerea de la relația de control la una de parteneriat cu contribuabilul – ce înseamnă concret pentru un IMM și ce se schimbă în relația de zi cu zi cu fiscul.
„ANAF anul acesta a fost într-un proces intens de inovare. În ianuarie, ANAF a lansat primul asistent virtual bazat pe inteligență artificială, un serviciu mai ușor de utilizat de către contribuabili, disponibil 24 de ore din 24, 7 zile din 7. Următoarea platformă lansată anul acesta de ANAF în luna martie a fost platforma eLicitații. A treia platformă, lansată în luna august 2026, este platforma de videoconferință. Până la sfârșitul anului vom lăsa al patrulea proiect, care se numește Portalul ANAF. Aici vreau să vă spun că veți avea o surpriză plăcută. Portalul ANAF va avea o altă interfață, va avea o altă arhitectură, SPV-ul va avea o altă arhitectură. Am făcut niște pași importanți. Nu sunt ultimii. Ne propunem digitalizarea tuturor proceselor de compensare, de restituire. Ne propunem ca interacțiunea cu contribuabilul să fie exclusiv online, chiar și la persoane fizice. Ne propunem să simplificăm niște declarații, să eliminăm declarațiile redundante”, a detaliat Gabriela Ionescu.
În oglindă, Loredana Mihăilă, vicepreședintă FICSIMM, OFA, membru fondator PACT și coordonatoarea grupului de fiscalitate, a propus perspectiva contribuabilului: un exercițiu de predictibilitate fiscală pentru IMM-uri – ce modificări fiscale afectează direct firmele, ce trebuie anticipat în cash-flow și unde apar riscurile de conformare.
„O contabilitate corectă îți asigură un flux corect de informații pentru decizii foarte bune și, în egală măsură, unul din sfaturile pe care le dau întotdeauna tuturor antreprenorilor este să construiți o relație corectă cu statul. Căutați absolut toate mecanismele prin care să vă securizați, din punct de vedere al consolidării fiscale, al soluțiilor fiscale aplicate pe business-urile dumneavoastră, astfel încât să nu fie nevoie să faceți rugăciuni ca să mai vină o amnistie fiscală, lucru care s-a întâmplat în mod curent în România. Deci, principalele blocaje vin din inexistența noțiunilor antreprenoriale simple, de fiscalitate și de contabilitate”, a recomandat Loredana Mihăilă.
Mădălina Matea, Retail Advice Daily Banking Specialist ING Office Pitești, a completat cu perspectiva finanțatorului: la ce se uită banca atunci când creditează, cum simplifică ING banking-ul de zi cu zi pentru antreprenori.
„Antreprenorii corecți vin la noi să-și crească business-ul, să-și proiecteze o afacere corectă și fiabilă. Lucrăm împreună și estimăm o finanțare corectă. În altă ordine de idei, un antreprenor în colaps nu cred că găsește prea mare lucru la bancă, pentru că în momentul în care ești în colaps, nu mai vorbim de o finanțare corectă”, a subliniat Mădălina Matea.
Atelierul IMM-ului competitiv: ANAF, de la control la parteneriat
Reprezentanta ING Office Pitești a revenit pe scenă pentru a deschide „Atelierul IMM-ului competitiv”, moderat de Amalia Georgescu, președintă executivă OFA și vicepreședintă FICSIMM. Mădălina Matea a detaliat programele prin care banca sprijină concret antreprenoriatul feminin, cu accent pe noua ediție a programului She’s Next.
She’s Next este inițiativa dedicată antreprenoriatului feminin derulată de ING Bank România și Visa, în parteneriat cu Impact Hub Bucharest, ajuns la a treia ediție. Înscrierile pentru ediția 2026-2027 sunt deschise între 15 septembrie și 15 noiembrie 2026, pe platforma dedicată programului, și se adresează afacerilor cu cel puțin un an de activitate, deținute în proporție de minimum 51% de femei.
Față de ediția anterioară, valoarea totală a granturilor a crescut la 90.000 de euro, iar numărul câștigătoarelor s-a dublat la șase: un grant de 30.000 de euro, două granturi de câte 15.000 de euro și trei granturi de câte 10.000 de euro. Cincisprezece antreprenoare vor ajunge în etapa finală și vor avea acces, indiferent de rezultat, la mentorat individual, coaching de grup și traininguri de dezvoltare, înainte de Pitch Day și gala de premiere programate în 2027. Programul include și o serie de șapte webinare gratuite, deschise publicului larg, pe teme precum accesul la finanțare, marketing, inteligență artificială în business și leadership.
Au încheiat atelierul Ioana Grecu, președintă OFA Prahova, cu o intervenție despre Economia Verde în Practică: Parteneriatul cu Dekonta pentru Afaceri Reziliente și Sustenabile; Veronica Costache, președintă OFA Brașov, expertă în self-leadership, despre liderul sustenabil și echilibrul dintre viața personală și performanța de business; Aura Serea, președintă OFA Sibiu, expertă în managementul performanței, a prezentat un cadru de auto-diagnoză pe șase arii critice, aplicabil în zece minute; Iuliana Anton, fondatoare Wantsome și IT’s Wise, co-fondatoare Magneticca, a vorbit de AI, automatizare și securitate digitală pentru companii mai reziliente; Cristina Mircea, antreprenoare și fondatoare WOMANA, a dezvăluit participanților care sunt cele cinci calități ale antreprenorului care se pot transforma în obstacole, iar Cristina Roman, OFA Sibiu a arătat cum percepțiile și tiparele interioare influențează deciziile antreprenoriale, relația cu banii și capacitatea de a construi și susține următorul nivel de prosperitate.
Dialogul social: bilanțul a șapte etape
Secțiunea de închidere a fost susținută de Ana-Maria Icătoiu, Ovidiu Ilisei, vicepreședinte FICSIMM, și Loredana Mihăilă, care au vorbit despre ce au obținut FICSIMM, OFA și PACT între 2024 și 2026 în dialogul social național – comisii de dialog social, Ministerul Finanțelor, Concordia – și european – BusinessEurope, Comisia Europeană, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European – și ce înseamnă aceste rezultate pentru o firmă din Argeș.
„Eu o să vă dau doar două exemple despre cum vocea aceea mititică, care se asocia cu alte voci de IMM-uri, într-o structură patronală, poate să ajungă și acolo unde se decide viitorul economiei României și a Europei.
Începând cu primăvara lui 2025 și până în primăvara acestui an, noi am trimis trei documente de poziție cu privire la viitorul buget european. Și înainte să publice Comisia Europeană propunerea anul trecut în iulie și imediat după, dar și în această primăvară, văzând cum evoluează discuția. În primăvară, Parlamentul European a publicat propriul raport, propriul punct de vedere ca reacție la propunerea Comisiei. Și după ce Parlamentul European a aprobat acest raport, am folosit și noi un instrument de inteligență artificială, am introdus acolo documentele noastre de poziție și, în paralel, ce a votat Parlamentul European. Și l-am întrebat ce procent din ce au făcut noi a fost preluat. Și el a zis 82%. Deci, funcționează.
Și al doilea exemplu: se discută în acest moment viitorul Regulament european pentru achiziții publice și concesiuni. Deja arată foarte bine pentru IMM-uri, crește foarte mult șansele IMM-urilor, nu doar să participe cu șanse reale la licitații, dar să le și câștige. Și chiar dacă arată bine, tot am trimis 22 de propuneri și în momentul în care se va aproba o formă aproape finală o să venim către dumneavoastră cu un rezumat”, a sintetizat Ana-Maria Icătoiu.
„La terminarea fiecărei conferințe din această Caravană am spus așa: dialogul social este o altă formă de voluntariat. Este forma de voluntariat în care alegi să dai din timpul și din expertiza ta. Cu toții știm tributul pe care îl dăm înapoi în societate. Timp, bani, talent. Dialogul social este o altă formă. După ce, ne-am întors și spre societate civilă. (…) Noi avem această viziune că dialogul social, din punct de vedere al fiscalității, este un parteneriat pentru predictibilitate și echilibru fiscal”, a subliniat Loredana Mihăilă.
Iar Ovidiu Ilisei, le-a transmis un îndemn participanților: „ În ziua de azi avem o forță puternică, o forță solidă cu care putem să impunem lucruri. FICSIMM este o federație care reprezintă cu preponderență IMM-urile. Suntem prezenți în special în instituțiile deconcentrate. Orice problemă pe care o aveți, încercați să le ridicați, contactați OFA pe plan local, contactați reprezentanții FICSIMM pe plan local. Transmiteți problemele voastre și o să vedeți, cuvântul dumneavoastră va conta. Veniți alături de noi și împreună vom fi mai puternici!”
Ziua, și caravana, s-au încheiat cu concluziile conferinței și cu o sesiune de networking.
Ce urmează după caravană
Caravana OFA, ediția a V-a, a ajuns între 16 și 24 septembrie 2026 la Alba Iulia, Deva, Timișoara, Târgu-Jiu, Craiova, Râmnicu Vâlcea și Pitești. Înregistrarea etapei de la Timișoara, transmisă live, rămâne disponibilă online, iar materialele, fotografiile și concluziile fiecărei etape sunt publicate pe pagina de Facebook a Organizației Femeilor Antreprenor (OFA).
Pentru IMM-uri competitive. Cu voce puternică. În România și în Uniunea Europeană.
Contact de presă
Amalia Georgescu, Președintă executivă Organizația Femeilor Antreprenor – OFA
0728 880 573
Detalii despre structurile patronale organizatoare:
Organizația Femeilor Antreprenor (OFA) are ca principală misiune creșterea importanței rolului femeii în dezvoltarea societății românești, sprijinirea, promovarea femeilor antreprenor și susținerea inițiativelor de business care vor genera produse și servicii inovatoare. OFA este unul dintre membrii fondatori ai Federației pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri (FICSIMM).
FICSIMM – Federația pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri, membră a Confederației Patronale Concordia, reprezintă interesele întreprinderilor mici și mijlocii din România, promovând inovarea, transformarea digitală, sustenabilitatea și competitivitatea ca piloni ai dezvoltării durabile a IMM-urilor, în dialogul cu autoritățile naționale și europene.
Patronatul Antreprenorilor din Contabilitate, Taxe și Audit (PACT) reprezintă antreprenorii din industria serviciilor financiar-contabile, fiscale și de audit, susținând interesele acestora în dialogul social și în relația cu autoritățile. PACT promovează dezvoltarea sustenabilă și competitivă a domeniului, digitalizarea, un cadru de reglementare predictibil și echilibrat, consolidarea antreprenoriatului din industrie și implicarea acestuia în teme cu impact economic și social.