Prin Legea nr. 141/2025 (Monitorul Oficial nr. 699/25 iulie 2025) și prin Ordinul Ministerului Sănătății și CNAS nr. 522/1.026/2025, intrate în vigoare la 1 august 2025, se produce una dintre cele mai importante modificări din ultimii ani în domeniul concediilor și indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate.
Reforma schimbă fundamental modul de calcul al indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă, prin introducerea unei abordări bazate pe episodul complet de boală, și nu pe fiecare certificat medical în parte.
1. Noua schemă procentuală
Începând cu 1 august 2025, cuantumul brut lunar al indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă determinată de boli obișnuite (cod indemnizație 01) sau accidente în afara muncii se stabilește diferențiat:
- 55% din baza de calcul pentru concedii de până la 7 zile;
- 65% pentru concedii de 8–14 zile;
- 75% pentru concedii de minimum 15 zile.
2. Excepția pentru bolile cardiovasculare
Pentru anumite afecțiuni cardiovasculare, procentul indemnizației se menține la 75% din baza de calcul, indiferent de durata concediului medical.
Această derogare reflectă specificul acestor boli, care presupun tratamente complexe, perioade lungi de recuperare și un risc sporit de recidivă, justificând menținerea unei protecții financiare superioare pentru pacienți.
3. Calcul în funcție de episodul de boală (Ordinul 522/1.026/2025)
Ordinul aduce o clarificare esențială: tot episodul de boală, compus dintr-un certificat medical inițial și unul sau mai multe de continuare, se tratează ca o singură perioadă.
Prin urmare, procentul nu se aplică individual fiecărui certificat, ci în funcție de totalul zilelor cumulate pe întreg episodul.
Exemplu ilustrativ:
Astfel, dacă un episod începe cu 4 zile (lună 1) și continuă cu 14 zile (lună 2), se aplică 75% pentru întregul episod, inclusiv pentru primele 4 zile.
4. Reguli tranzitorii pentru episoadele începute înainte de 1 august 2025
Pentru episoadele de boală începute înainte de intrarea în vigoare a legii (1 august 2025), se aplică regulile vechi pe întreaga durată a episodului, chiar dacă acesta continuă după 1 august.
Această prevedere asigură stabilitate și previne recalcularea indemnizațiilor pentru cazurile deja aflate în derulare.
5. Impact și implicații practice
Pentru angajați
- Concediile medicale scurte (1–7 zile) aduc o indemnizație mai mică (55%), ceea ce descurajează solicitările excesive.
- Pentru bolile grave sau episoadele prelungite, se menține nivelul de protecție financiară prin procentul de 75%.
- Regulile clare elimină confuziile și garantează un calcul uniform.
Pentru angajatori
- Necesită ajustarea sistemelor de salarizare, pentru a reflecta calculul pe episod.
- E nevoie de o documentare riguroasă și colaborare strânsă cu salariații și medicii prescriptori.
- Reforma aduce o responsabilizare administrativă sporită, dar și o reducere a poverii financiare pentru concediile scurte.
Pentru sistemul public de sănătate
- Reforma urmărește eficientizarea cheltuielilor și reducerea abuzurilor prin certificate fragmentate.
- Se obține o mai bună predictibilitate bugetară și un control sporit al episoadelor reale de boală.
6. Considerații juridice și fiscale
Din perspectiva legislației muncii și a celei fiscale, angajatorii trebuie să acorde atenție următoarelor aspecte:
- aplicarea corectă a procentelor în funcție de durata episodului de boală, nu a fiecărui certificat în parte;
- documentarea completă și arhivarea riguroasă a certificatelor medicale, pentru a evita litigii privind nivelul indemnizației;
- actualizarea regulamentelor interne și instruirea personalului de HR cu privire la noile reguli;
- corelarea cu obligațiile fiscale privind raportarea contribuțiilor aferente indemnizațiilor.
Concluzii
Legea nr. 141/2025 și Ordinul nr. 522/1.026/2025 marchează o schimbare semnificativă în regimul concediilor medicale, prin introducerea unui sistem diferențiat și unitar al indemnizațiilor.
Deși măsura urmărește reducerea presiunii asupra bugetului public, ea are consecințe directe asupra relației dintre angajat și angajator. Pentru salariați, noul cadru înseamnă o responsabilizare mai mare în utilizarea concediilor medicale, iar pentru angajatori implică o adaptare administrativă și fiscală semnificativă.
Într-o piață a muncii în continuă transformare, această reformă reprezintă un pas către echilibrul dintre sustenabilitatea financiară a sistemului public și protecția reală a salariaților aflați în incapacitate de muncă.
Acest material a fost realizat de către colega noastră, Vasilica Cristian, membră a grupului de fiscalitate OFA (Organizația Femeilor Antreprenor):
Vasilica Cristian
- Expert contabil, membră CECCAR București;
- Expert judiciar specializat în litigii pe probleme de contabilitate și fiscalitate;
- Manager de proiect obținut prin program de master la Universitatea Ecologică București;
- Auditor și evaluator pe probleme de mediu;
- Membru fondator al societății Collar Expert Consulting SRL, societate membra CECCAR.